marți, 17 iunie 2014

Aamiiin!

Ieri am avut o zi de meditație zen asupra vieții și a unor probleme acute ale existenței noastre pământene. De fapt, am avut o leeneee și am tratat-o cu împachetări calde cu păturică pufoasă, moțăială și somn în reprize. Cu episoade noi și melodii frumoase trimise, mie personal, de zâna muzicii. ( :D ) Cu pepsi și cavit fără zahăr, bomboane agricole (sămânță de floare, pentru cine n-a prins zicerea), chips-uri din creveți și poze cu ardei umpluți.

Între două episoade de documentar, sau de cugetat cu ochii închiși și sunete-scoase-pe-nasu'-înfipt-în-pernă, cu un vizibil efort să-mi țin telescoapele deschise, învârteam, într-un sictir relaxat, rotița aia de pe mouse și derulam, derulam, derulam pagina de facebook. Care însă nu-mi arăta nimic relevant pentru starea mea de puturoșeală acută, cu care m-am procopsit în urma a trei zile de târg.

sursa: adevărul.ro
Și, când eram eu să adorm iar, îmi sare-n ochi, din fericire doar virtual, poza asta --> Măi, să fie, s-a apucat Înalt Luminatu' și Preafericitu' episcop de renovat clădiri? Vrea să-și arate credința, a renunțat la merțan, coroană și tronul de aur pentru trafaletul de vopsea? Își arată umilința prestând muncă fizică în loc de vocalize, întins mâna la pupat și zdrăngănit cădelnița? Se vede clar că eram într-o stare de creier relaxat dacă am putut gândi asta... Că, de fapt, Preabucuria sa sfințea o clădire.


Ce buchețel de busuioc aromat muiat în apa sfințită... Ce stropit multidirecțional cu respectivul, ca stropii sfinți să ajungă PESTE TOT... Nu, frate, se înmoaie trafaletu' din burete în aghiazmă și se freacă conștiincios, cum faci cu amorsa, pereții, siglele, aparatura, icoanele, oamenii. Sau ăia nu au beneficiat de atingerea divină a trafaletului? Păi cum, buchețelul de busuioc e so last year... Trebuie să ne modernizăm!

Uneori ma mai duc prin vizite obligat-forțat și, în multe locuri, am văzut pe pereți semne ciudate. Și-am întrebat, na, că mă rodea. "Da' ce-s petele alea în formă de cruce de sub tavan?" Răspunsul venea prompt, spus cu o față serioasă și solemnă: am sfințit casa și părintele le-a făcut. Aaaaaaa... "Da' cum a ajuns acolo?" continuă să enerveze curiozitatea mea. S-a suit pe scaun. Și io care credeam că popa a închis ochii, a zis o rugăciune și semnele au apărut din senin, datorită marii lui credințe... Și semnele alea erau ciudate, scurse, că erau făcute cu mir. Dar, mai apoi, am văzut că au trecut la un alt nivel, fleoșc-pleoșc ștampilă cu cruce, frumos, curat, modern.

Și mă gândesc eu acum: dacă vreun popă mai zelos și mai sărăcuț în neuroni vede poza asta cu Preamulțumitu' și se gândește să-l imite? Și-l chemi să-ți sfințească casa și el vine cu trafaletu'? Și nu dă cu apă sfințită, ci cu mir? Așa, câte o cruce maaare pe fiecare perete proaspăt văruit cu ultima generație de var, care a costat cât un automobil mai mic... Că e sfântă și face bine, chiar dacă se scurge și ia forme dubioase și se lipește praful pe ele.

În ordinea asta de idei, eu propun așa:
- Când vine popa de Crăciun și Bobotează, să nu-mi mai ardă câte un măturoi din ăla ud în freză, să folosească o sticluță cu pufăitor, ca să nu-mi mai șiroiască aghiazma aia până-n șosete...
- La slujbă să nu mai folosească tămâie aprinsă, ci un aparat din ăla cu fum din aburi. Că mirosul ăla greu de tămâie arsă se amestecă cu al "doamnelor" spălate doar sâmbăta, dacă nu pică-n zi de sărbătoare... Și devine toxico-ucigător.
- La împărtășit să folosească lingurițe din zahăr care se topesc în gura credinciosului. Ca să nu-mi mai imaginez eu, ori de câte ori aud cuvântul, o orgie în grup, cu babe care ling fericite aceeași linguriță.
- La botez să folosească o stropitoare și să nu mai bage plodu' cu capu'-n apă, să rămână săracu' traumatizat pe viață și să meargă apoi la mare, toată viața lui, doar călare pe o rață-colac.
- Și, nu în ultimul rând (mai am, da' nu-mi ofer, pe tavă, toate ideile mărețe din prima...), să pună băncuțe în biserici. Ca, la slujbă, cei care îngenunchează să nu fie nevoiți să adulmece picioarele aromate (sau mai rău!) ale celui din față.

În rest... Oare ăia din iad nu s-au modernizat și ei? Cu centrale și căldură-n pardoseală în loc de cazane și foc... Da' chiar, acum mi-a venit: ăia cum fac focul acolo, au copaci imaginari care ard? Bună dimineața!

4 comentarii:

  1. Şi când toate gânduri luminate fi-vor implementate să creeze Ei, Prea-cuvioşii-fericiţii-înălţaţii, un manual binecuvântat pentru copiii păcătoşilor... şi aşa birui-vom toate necurăţeniile omenirii

    RăspundețiȘtergere
  2. Și pe Iisus la a doua venire, cum ți-l imaginezi? Manifestându-se mai întâi pe Facebook? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. uite, la asta nu m-am gândit... dar, la ce a ajuns feisbucu' azi, adică toate se întâmplă acolo și nu în offline, cred că ar fi soluția ca, în maxim o oră, să afle toată lumea! și să creadă...că, de, cum să nu crezi dacă vezi o poză pe care scrie: sunt iisus și m-am întors pentru voi? și, probabil, printre primele lucruri pe care le-ar face ar fi să adune majoritatea înaltelor fețe bisericești de la noi ca să le facă oleacă de râs...

      Ștergere