sâmbătă, 5 iulie 2014

Cum să te rupi în figuri, că ești tu cel mai jmeker

Din serialul "Facebook îți pune nervii pe bigudiuri", un nou episod despre minunile săvârșite de sfintele genii ale internetului și nu numai.

De ceva timp am intrat într-un căcat de grup despre foto. Cu un căcat de regulament pe care oricum nu-l respectă nimeni. Și cu niște căcaturi de creaturi care bântuie pe acolo, care se cred toți dumnezo și care fâsâie păreri "avizate" mai ceva ca o turmă de cămile care produc vânturi că au dat de o oază și au crăpat prea multă iarbă. Sau ce-or hali cămilele în oaze. Curmale, nu știu...

Îmi place să fac fotografii. Nici pe departe la nivel profesionist, da' totuși îmi ies decent. Hai, unele-s chiar mișto, altele de-a dreptu' geniale. Dar să trecem peste, că asta nu-i o postare de autoridicat în slăvi. Deci, ca o medie, să zicem că fac fotografii destul de bune. Îmi place, dar nu știu dacă aș putea să zic că-i o pasiune. Pasiunea e aia la care te gândești tot timpul și pentru care trăiești. Pentru mine fotografia e o joacă, o destindere, un motiv să ies din casă și să zâmbesc în soare, în timp ce prind o amintire pentru totdeauna. Nu fac fotografii artistice, nu am tupeu să bag aparatu' în nas la oameni să le fac portretul și nu urmăresc întotdeauna o idee măreață care să ducă la o capodoperă.

N-am nici scule șmechere: un Fuji mai măricel și o săpunieră Canon (care, printre altele, face poze mă-sa!) și nici nu am în plan să-mi iau prea curând altceva. Am ochi de care, cu toate că le-ar trebui o pereche de biciclete, sunt mulțumită. Că descoperă fotografiile nefăcute, care-s exact ca cele din mintea mea. Am multe carduri de memorie, că nu-mi place să șterg cadrele importante, chiar dacă le salvez în laptop, pe hard-ul extern și pe alte câteva DVD-uri. Și am flori, gărgări, nori, păsări, vapoare, am mare și munte și am prieteni care știu să se strâmbe cu mine. Și să-mi zâmbească alături, în mereu o nouă poză-cea-mai-importantă-ever.

În grupul respectiv, care cică-i și pentru amatori, dacă pui orice imagine, vine peste tine apocalipsa. Că cu ce aparat ai făcut-o? Cum, nu ai folosit un DSLR? Pfai, atunci cum ai îndrăznit să postezi așa ceva aici? Iaca n-am, da' fotografia aia a mea nu-i chiar nasoală: e focusată atât cât îmi permite aparatul meu (și o face bine), încadrarea e ok, culorile-s naturale, e clară și, da, în ea sunt doi gărgări care stau la povești pe o frunză.

Și gloata aia de "profesioniști", în loc să zică, pe un ton decent de om binecrescut, dacă ai putea îmbunătăți ceva, îți sar la beregată și te fac pilaf.

- Că s-au săturat de porcării de poze făcute cu telefonul. (Unele fiind chiar faine!) Păi, e grup și pentru amatori, nu? Un amator fotografiază cu scule de amator. So?

- Că pasărea aia trebuia să stea cu spatele la clădire, nu cu fața. Da, trebuia să-i zic: băi, pasăre, te rog eu frumos să te întorci oleacă, că nu dai bine în poză dacă stai așa. Și ea m-ar fi ascultat și-mi ieșea așa poza vieții mele!

- Că firele alea de atârnă din stâlpi se văd în poză și-s în plus iar creanga din dreapta putea fi scoasă la editare. De ce dracu' aș scoate-o? Era acolo în momentul în care am făcut poza, ăla e cadrul original pe care l-am prins. De ce ORICE trebuie fotoșopat? Și fire sunt peste tot!!! Oare toți plozii ăștia cu aparate sofisticate și scumpe știu cum e să faci fotografii cu un aparat rusesc cu film? Din ăla pe care-l reglai manual și, când apăsai pe buton, aia era poza. Fără intervenții pe ea, fără editare.

- Nu-i încadrată bine! Să-ți moară capra că nu... Păi nu ai respectat regula de (h)aur a sfintei treimi și a dualității semisferice a spațiului adiacent din spatele poziționării subiectului. Deci, "ești un ratat, amice, nu mai posta maculatură pe grup că ne-am săturat." Mă, să fii a dracu'... Pentru mine, fotografia e o artă. Și arta nu are reguli bătute-n cuie. Da, evident că astea există, dar nu ești obligat să le respecți MEREU, mai ales în cazul în care, la un moment dat, viziunea ta e diametral opusă regulii generale.

- Și, ce mă enervează cel mai tare, vine câte un ofuscat din ăsta bățos, cu papionul prea strâns în jurul gâtului și cu parul prea adânc înfipt în cur și începe să molfăie păreri proprii, cum că să nu mai posteze lumea toate porcăriile, că ce-i aia poză la frunză, insecte, păsări, peisaje, flori? Că alea nu zic nimic, nu au mesaj. Da' unde există, frate, o clasificare a fotografiilor "adevărate"? Cu ce e mai proastă o poză cu un gărgăr care face plajă pe o floare, decât una cu o super-gagică în tricou ud, care stă pe nisip? Că, vezi matale, "fotografia trebuie să surprindă ceva, să te facă să simți ceva". Cum ar fi ca una cu mă-ta plină de papornițe, care se împiedică de linia de tramvai și-i zboară proteza pe înghețata ta, care ești alături? Aia ar fi "adevărată"? Uite că uneori am chef (și sigur și alții) să văd o fotografie cu o pisică, cu un pui de cocker, cu un lan de floarea soarelui și nu cu un boschetar care trage din pungă, un plod negru pe care poți învăța anatomie, sau un amărât cu cracu' spulberat de bombe. Uneori parcă vrei să vezi munți în ceață și valuri. Sau apusuri calde. Și poate astea mie-mi zic multe. Așa că, cum poate decreta cineva că aia-i fotografie și alaltă nu? E atât de subiectiv... Și stupid.

În rest... Nici unul dintre celelalte grupuri de foto în care sunt nu e ca ăsta. Iar dacă mă întrebați de ce nu ies din el ca să nu mă mai enervez, mai dau câte un like la cei care se încăpățânează să posteze "porcării" cu pisici, gărgări, flori sau peisaje și mă bucur de fotografiile lor. Bună dimineața!

P.S. Dacă se gândește careva să-mi țină teoria aia cu diferența dintre poză și fotografie, să se abțină. O știu. Ne scutește pe amândoi de replici sinistre, de gratulații și cuvinte spuse din corazon. Și o pungă cu chestii nu tocmai plăcute auzului pe care o am pregătită s-o arunc înspre. Mna.

12 comentarii:

  1. Smena opt. Calsic, fara blitz. Scoteam filmul incapatanat din aparat cu patura in cap si apoi tremuram ca un caine la injectie, pana veneam acasa cu filmul de la developat. Chiar erau poze sau fotografii bune, pentru ca erau ale tale si da, erau putine. Nu-ti permiteai sa apesi pe declansator ca Rambo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, exact așa! și eu tot sub pătură-l scoteam :)) și aparate aveam de unde alege, că avea tata colecție. cel mai mult îmi plăcea un zenit, nu mai știu ce model e.

      Ștergere
  2. :)) Da rău eşti supărată! :)
    Apropo, eu încă mai am un Smena cu care mai fac poze pe film de 35. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. enervată :D pe bune că ăia de acolo nu știu să vorbească politicos și tot ce zic ei așa tre' să fie.
      și eu mai am aparate cu film, dar n-am mai făcut poze cu ele de mult :)

      Ștergere
  3. Fotografia nu e arta. Faptul ca pozezi oameni/cesti/copaci nu te face artist. Ca editezi,da,aia face diferenta.Ca aduci ceva nou,e arta. Ca organizezi niste chestii incat rezultatul sa fie "altfel" sa fie remarcat,sa socheze cumva, aia e arta. Dar fotografia nu e arta, e ca ai avut noroc sa prinzi ceva intr-un anume moment.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am zis "pentru mine". pentru felul în care gândesc eu fotografia aia, în care-mi construiesc eu cadrele înainte de a face click. pentru alții... cum zici tu :)

      Ștergere
    2. Oricum, faptul ca apesi pe un buton si ai avut bafta sa surprinzi ceva, nu e arta.

      Ștergere
    3. am priceput din prima părerea ta. și nu vreau să te contrazic. să ai o zi frumoasă!

      Ștergere
  4. Pai argumenteaza. De ce e arta o poza cu o ceasca?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. poza cu ceașca nu e artă, e doar o amintire.

      Ștergere
  5. sensibilitate ISO, film color sau alb-negru, 24 sau 36 de poziţii, Smena, Exacta Varex, Praktica, blitz legat la priză, Polaroid, SLR, etc. toate astea-s cumva amintiri.
    câmp de profunzime, diafragmă, timp de expunere, numărul de aur etc. au rămas şi mai apoi au apărut altele, gen softuri de editare, RAW, CMOS sau CCD, megapixeli şamd.
    ce nu s-a schimbat: rolul omului care apasă pe declanşator. de la asta pleacă totul.

    băi. "Comentaţi ca:" m-a băgat în ceaţă. gemini.

    RăspundețiȘtergere
  6. da, exact! claritatea și calitatea fotografiei depinde e aparat, restul e doar cel care o face.

    "comentați ca" are setările de la blogger. tre' să alegi una dintre opțiunile de acolo ca să comentezi, te-ai descurcat tu ;) nici eu nu le pricep pe toate.

    RăspundețiȘtergere