Agitație de week-end p.2

Pe scurt: prieteni, terase, bere, hai, mișto la greu, bumți-bumți, poze din copilărie, tupeu fără limite, cercei de argint, urechi chinuite dar - în final - geniale, taxi, acasă...

Pe lung. Vineri. O umbră timidă de ploaie ne-a făcut poftă de plimbare. Care s-a înfundat într-o terasă liniștită, cu prăjituri uriașe, delicioase, cu cartofi prăjiți la care am visat toată seara, cu megasalate yummy și așezate artistic în cele mai mari castroane ever... Bere neagră, bere blondă, țigări cu biluță mentolată și cafea cu multă spumă. Toate astea aveau ca "zgomot de fond" o discuție amuzantă, ca-ntre prieteni, și ceva bombăneli pe tema: a se afuma sau a nu se afuma plămânii... Apoi maxi-taxi și acasă.

Sâmbătă. Cu o zi înainte a fost doar încălzirea... Terasa minune era toată ocupată, deci am populat o alta, mai la stradă și mai nașpa. Da' n-a contat: importanți eram noi, berea, glumele... Partea a doua a discuției despre afumat s-a terminat tot în coadă de pește... Eu mi-am luat de acum tradiționalele ciufuleli. Alții au tremurat gros în drum spre maxi care trebuia să ne ducă unde? Daaa. La disco, disco, party party... Și totul a fost ok până m-am trezit eu că urechile mele mai vor niște găuri. Și nu o pereche, ci fix 2... Și, frate, se lăsă liniștea peste sat. Nu mai mișca nimic, nu se auzea nici măcar țânțarul care se chinuia să intre în casă printr-un ochi de plasă. Până și mâța stătea locului. Numai eu mă auzeam pentru că, de, recunosc, îmi făcusem curaj cu ceva lichide colorate, date pe gât, unul după celălalt... A, da, se mai auzea și vocea care face veșnic mișto de mine... Nu, n-am prieteni imaginari, e a unuia foarte real, foarte bun, foarte funny, cu care m-am foarte obișnuit... Bun. Să revenim la subiectul principal: urechile mele care țipau după noi și noi cercei... Chirurg șef- una prietenă bună, sigură pe ea, blândă și iubitoare dar hotărâtă să mă ciuruiască mărunțel. Și nici nu am apucat eu să zic: some wine, please, că acul se și odihnea fericit în parabolica mea stângă. Mă, și era așa liniște, că s-a auzit și pocnetul ăla sinistru pe care-l face cercelul când străbate tunelul și iese la lumină, pe partea ailaltă... Asta întâmplându-se x4... Dacă se întreabă cineva, nu, n-am țipat, n-a fost nevoie pentru că mi-a plăcut. Nici nu știu ce a fost mai fain: găurile, sau faptul că am fost alintată după, ca un copil care a picat și s-a julit, și a fost curajos nevoie mare cand l-a dat mami cu spirt. Next? Cum aveam o pungă de cercei, au mai vrut și alții găuri. Da', ghinion, nu mai erau ace... S-a amânat pe duminică.

Duminică. După o noapte de dormit numa' pe spate, înțepenit, sculat, mișcat cercei, alea, alea...a urmat o zi de refacere, de stat cu roatele-n sus, la umbra becului. Până seara... Când am luat-o de la capăt. Doar că a fost ceva mai liniștit: ne-am uitat la poze de când eram mici, am râs, am comentat, am făcut schimb de amintiri frumoase. Asta până s-a dat liber la găurit. Și a început măcelul... Frate, atunci am văzut și eu, pe alții, ce pățisem cu o seară înainte... Ouch! Agitație, transpirații reci, lamentări, pupături, consolări...din astea... Pe de altă parte, am avut onoarea să asist la cea de-a jdemia gaură pe care și-a făcut-o o prietenă: aia da c-a fost cool, nici n-a mișcat, nici n-a clipit, în 15 secunde avea un nou pierce. Wow... Cool... Și a fost funny până mi-a venit mie ideea că parcă aș mai vrea o gaură: sus. Că, de, era prea gol acolo... Bueeiii... Brusc n-a mai fost funny, că aia a durut ca naiba, s-a lăsat cu ținut de mână, strâns canapeaua, puls crescut... Dar să trecem peste, astea-s doar amănunte neesențiale... Important e că totul s-a terminat cu bine, fără infarcturi, fără leșinuri, fără lacrimi...

Concluzia? Sunt mândra posesoare a celei mai tari perechi de urechi pe care le-am avut vreodată. Și nu doar eu... Deja juma' de Galați are în difuzoare cercei de la mine... Hehe, glumesc, mă refer la  jumate dintre prietenii mei, clar. Cei mai tari și mai curajoși ever. Yeah!!!

P.S. Săru' mâna, doamna chirurg șef, a fost o plăcere. Hmm, pe bune c-a fost... Pe când următoarele?