Am început de ieri postarea asta, pentru că am vrut s-o salt pe blog de ziua ta. Da' n-a fost să fie. Am tot modificat-o până am lăsat-o baltă... Asta e, mai depinde și de stare uneori. Ieri, mai greu... Da'-i ok și așa, știi doar că nu ai cum să te superi pe mine... Never, ever. Right?
Soooo, la mulți ani, bestie bătrână! Să-mi trăiești, să înflorești, să rămâi la fel de nebună și de frumoasă (ca să zăpăcești audiența, clar...). A, da, și poate încerci să te mai deștepți și tu în anumite privințe, nu le mai enumerăm că le știi bine și poa' să le vadă concurența...
Stăteam și-mi aminteam azi cât de fain era înainte, când erai aici, când puteam să te văd oricând, când făceam toate nebuniile posibile și imposibile, cât de fain a fost că am crescut practic împreună și cât de norocoasă am fost că ai tăi s-au gândit să se mute fix în blocul în care urma să mă nasc eu... Și, da, de fapt cea norocoasă ai fost tu, că m-ai cunoscut, altfel, ce te-ai fi făcut fără mine? Tre' să recunoști! Ar fi fost o chestie să ne oprim din crescut la un moment dat și să înghețăm timpul, nu? Acum ai fi aici și-ar fi bine... Singurul lucru care înclină balanța în partea opusă e gogoașa aia minunata pe care o ai. Și pe care, btw, încearcă să n-o mai scapi așa des în cap, nu de alta da' ai depășit deja numărul legal permis de bușituri și o să iasă din ea ceva cam așa, ca mine...ceea ce n-ar fi un lucru tocmai rău, nu?... Abia aștept s-o învăț chestii! Ce crezi că am în plan s-o învăț prima dată când ne vedem? Păi, cum să ia toate CD-urile cu manele ale lu' ta-su și cum să facă floricele pe partea lucioasă... Și, da, neapărat trebuie arătat copilului cum se dezinstalează jocul ăla nenorocit cu găini, a lu' taaati, din cauza căruia nu pot eu să vorbesc cu tine pe mess... Mda, și o groază de alte surprize minunate... Fără număr!...
Deja m-am umplut de amintiri, multe și faine, o să termin aici pentru că sunt mult prea multe și n-aș ști despre care din ele să scriu și despre care nu... Și, clar, am și o melodie în program... Care alta dacă nu "She"... For you, my friend!
Mda, era să uit... Să-mi mulțumești, loud and clear, că nu te-am strigat niciodată Lenuța, Leana, Lenuș, nici măcar Elena... Deci, merit aplauze, da?
Pup, Unchiulesule! Sper să reușești să vezi postarea asta până, ce știu eu, să zicem în decembrie...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu