joi, 11 iulie 2013

Eu când vreau să cumpăr, cumpăr!

Mă uit afară: soare, cald, frumos. Dar asta nu înseamnă că, peste 3 ore, nu poate să-i tragă o vijelie și-o răpăială de să zici că s-a mutat Amazonul deasupra orașului, hotărât să-i spele bine de tot străzile și locuitorii nu tocmai obișnuiți cu dușurile. Săptămâna trecută a fost frig de-a binelea iar la meteo mai anunță 2 săptămâni de vreme proastă, care mă fac să mă întreb cu groază dacă voi prinde și eu măcar vreo zi de plajă la bazin, sau un weekend la mare, în care să stau liniștită cu nasu' la soare, fără să studiez prognoza, cerul sau zborul păsărilor...

În speranța că voi avea parte de câteva zile perfecte de vacanță, am început deja să-mi fac provizii. De haine și alte "bunătăți"! Cu toate că am deja o armată de țoale, aranjate la dungă și puse pe teancuri în funcție de model sau culoare, nu rezist tentației să-mi mai iau câte ceva nou... Așa s-a întâmplat azi, când am dat, în plimbările mele pe net, de un magazin de haine online. Bărbătești. Ceea ce nu reprezintă o barieră pentru mine, pentru că nu-s tocmai genul de femeie care să poarte rochițe și fustițe... Din contră, pantaloni scurți, trei sferturi, lungi, tricouri, cămăși și bigmene mă reprezintă și mă fac fericită.

Vogati. Așa se numește magazinul care mi-a vrăjit azi neuronu' responsabil cu imaginea mea exterioară atunci când evadez din casă, dar și pe cel ce se ocupă de partea financiară, când a văzut calitate la prețuri foarte convenabile. Am intrat pe site și m-am învârtit ca o găină fără cap, de colo colo. Nu pentru că m-am pierdut, site-ul e foarte ușor și plăcut de accesat, ci pentru că n-am știut ce să aleg mai întâi, ca să pun în coș și ce să trec pe lista care va ajunge la Moș Crăciun cu "VREAU asta!"

La un moment dat am închis ochii, am respirat adânc, mi-am golit mintea de gânduri și am intrat în starea zen propice cumpărăturilor masive pentru vacanță! Și, ușurel, am luat la studiat zona bermudelor. Nu triunghiul ăla în care dispar oameni și chestiile în care sunt, ci pagina cu pantaloni nici scurți, nici lungi, numai buni pentru mers prin oraș, la o terasă cu bere rece, la munte prin pădure sau la mare, într-o plimbare pe faleză, fix când apune soarele. Îmi plăceau unele albastre. Da' nici cele negre nu-s de lăsat acolo... Totuși, m-am oprit la o pereche buzunăroasă, mai veselă, care te îmbie s-o tragi pe tine și s-o ștergi să te distrezi cu prietenii.

Acum, dacă tot o să am pantaloni noi, de ce i-aș purta cu un tricou de-al meu, când am găsit la Vogati și o bluză faină... Neagră, bumbac 100%, cu anchior, zici că-i set cu bermudele de mai sus, așa de bine le stă împreună! Hai, fără comentarii și bombăneli, în coș cu tine, bluză! Promit să te scot în oraș chiar în seara în care o să ne cunoaștem personal. Eu abia aștept... Și, uite, ca să nu fii tristă și să nu te simți singură, o să te iau împreună cu un alt prieten de acolo: un hanorac perfect pentru vremea asta nebună din ultimul timp, cu aromă de toamnă. Și perfect pentru serile mai reci de vară, în care ești cu cortul la mare și nu știi ce să mai pui pe tine ca să nu te răcorească prea tare briza aia pe care o adori în timpul zilei...


Ați putea spune că acum am de toate, doar timp liber de ieșit să mai am iar soarele, norii și INMH-ul să țină cu mine... Ei bine, nu! E adevărat, cu noile mele achiziții sunt îmbrăcată fain și arăt foarte eu... Dar nu pot ieși așa din casă. M-aș simți dezbrăcată fără parfumul meu preferat de la Hugo Boss! Fără o pereche de ochelari de soare decentă, cu rama nu prea mare și cu lentile negre care să țină soarele de vorbă ca să nu-mi deranjeze frumusețea de privire albastră pe care o am! Și m-aș simți pierdută-n lumea mea fără un ceas pe care-l pot întreba mereu cum e treaba cu timpul, cât a trecut și cât mai am... Ghiciți ce, toate astea le-am găsit în magazinul de care vă povestesc. Nu că n-aș avea și eu, dar cum să reziști unor modele așa de frumoase, noi pentru mine și la un preț mai mult decât prietenos cu săracele mele buzunare, bolnave de insuficiență cronică bilaterală...

Și m-am oprit. Bine, recunosc... După ce am mai luat și un parfum de damă, pentru o prietenă bună care a mai crescut cu un an și sărbătorește asta peste câteva zile. Dar m-am oprit înainte ca portofelul meu să facă infarct, colaps sau vreun atac de panică...  Alte 2 parfumuri delicioase, o cămașă cu epoleți, aproape army, una care poate fi purtată cu mâneci lungi sau scurte, o jachetă tricotată și-o pereche de converși negri vor fi trecute, cu mare grijă, cu link și poze, pe lista în formare pentru Moșu'. Cu "rugămintea" că le vreau din toată inima mea de copil și că, dacă nu mi le aduce, nu mai avem ce discuta în viața asta și nici în următoarele 3!

În rest... Vremea să-și revină din pasa asta supărată și furioasă. Că eu îs gigea, gata de plecare, cu multe cadouri pe care mi le-am făcut singură de data asta și cu destui bani de concediu, care mi-au rămas după aventura asta în lumea Vogati...

4 comentarii: