sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Despre copaci și păsări

Azi sunt un copac. Un copac singur. Singur într-o mulțime de oameni. Doar eu și cu mine. Singur.

Mă proptesc bine în pământ și încerc să rămân în picioare. Drept. Uneori reușesc, alteori nu... Drept cât să-i pot privi pe ceilalți în ochi. E bine când ești drept. Atât de drept cât să ajungi până la cer. De asta uneori mi se mai zice că-s cu capul în nori... Să simți cum te alintă vântul, să vezi păsările cum trec pe lângă tine și-ți zâmbesc. Păsările-s libere. Ele nu au nevoie să se proptească-n pământ. Cred că e mai bine în cer...

Uneori, chiar dacă mă proptesc bine de tot în pământ, se-ntâmplă să mai cad. Da, și copacii cad din când în când. Dar mereu sunt lângă mine persoane care mă ridică. Dintre toți, e cineva care nu dă greș niciodată. Pentru că știe. Mă știe. Mulțumesc! Și sunt momente în care doare. Atunci poți să faci să mai treacă puțin! Te pricepi și la asta...

Azi am fost un copac rău. Cineva a vrut să mă ajute dar eram prea trist, prea supărat... Și tot ce-am reușit să fac a fost să rănesc. N-am vrut... Oare poți să crezi ce spune un copac? Poți să încerci? Să-ți spun un secret: copacii nu mint, nu au cum... Și iubesc sincer. Cel mai sincer... Și sunt cei mai buni prieteni... Poți să încerci?

Câteodată, mai vine câte cineva și stă cu mine. Și un copac poate avea prieteni! Și atunci e tare bine! Și-mi doresc, în gând, să stea cât mai mult. Există cineva care aș vrea să rămână pentru totdeauna. Dar nu se poate. Dacă ar rămâne, aș fi fericit, definitiv și irevocabil. Dar nu se poate... Iar totdeauna nu există. Asta chiar dacă aș vrea din răsputeri să cred că există. E o persoană care ar putea să-mi demonstreze contrariul. Pentru ea, cred că aș inventa un "totdeauna" magic, fără sfârșit și încă un pic...

Îmi place când unii mă strâng în brațe și-mi spun că țin la mine. E copilăresc, știu. Uneori sunt un copac-copil... Dar mai știu că poți să ții la mine chiar dacă nu mă strângi în brațe și nu mi-o spui... Știu!

Păsările-s libere. Ele nu au nevoie să se proptească-n pământ. Cred că e mai bine în cer. Nu vreau să mai fiu copac. Vreau să fiu pasăre...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu